Media

Palatul Parlamentului are o suprafata desfasurata de 330.000 mp, inscriindu-se in Cartea Recordurilor la capitolul Cladiri Administrative, pe locul 2 in lume dupa cladirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 mp ai sai, pe locul 3 in lume, dupa cladirea de asamblare a rachetelor spatiale de la Cape Canaveral din Florida si dupa piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. Pentru comparatie se poate mentiona ca aceasta cladire depaseste cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt si de aceea unele surse o caracterizeaza ca pe o constructie "faraonica". Palatul Parlamentului are ca material principal pentru decoratiunile interioare si exterioare marmura de Ruschita. Pentru realizarea acestei impunatoare cladiri s-au folosit peste 1.000.000 mc de marmura.

Calitatea superioara a marmurei romanesti de la Ruschita o claseaza printre cele mai bune din lume si se regaseste in multe dintre cladirile emblematice de pe tot mapamondul. A III-a cladire romano-catolica din lume, Domul din Milano, a fost restaurat in anii 70 cu marmura nascuta in maruntaiele muntilor din Ruschita. Sculptorul maghiar Istvani Ferenczy (1772-1856) este primul care a atras atentia asupra calitatilor remarcabile ale marmurei de Ruschita, pe care a comparat-o cu marmura de Carrara. Johann Biebel (1817-1900), un renumit inginer constructor din Banat, a inceput exploatarea zacamantului de marmura din Ruschita in 1883, devenind primul proprietar al carierei, pe care o supranumeste "a magyar Carrara". Dupa moartea lui Johann Biebel, fiul sau Janos, unul dintre arhitectii Turnului Eiffel, a continuat exploatarea, astfel ca in 1912 marmura de Ruschita ajunsese sa fie exportata in 12 tari. In cele trei episoade din Legenda Marmurei, marmura de Ruschita ne este dezvaluita pas cu pas.

Carierele de travertin Geoagiu si Carpinis sunt singurele cariere active de travertin din Romania. Dintre lucrarile executate cu acest material amintim celebrele sculpturi realizate de Constantin Brancusi, "Masa Tacerii" si "Poarta Sarutului", Arcul de Triumf din Bucuresti. In episodul Legenda Travertinului este prezentat travertinul romanesc, cu utilizarile si calitatile sale.

In sud-vestul municipiului Deva, pe o suprafata de 8.5 ha, este dezvoltata cariera de andezit Pietroasa. Inceputurile carierei se regasesc in anii 30 cand se produceau blocheti ciopliti pentru constructiile orasului. Dupa razboi, aceiasi blocheti au fost folositi pentru construirea tunelurilor din defileul Vaii Jiului (Bumbesti-Livezeni). In episodul Legenda Andezitului descoperim un material cu caracteristici exceptionale, care se preteaza la o gama larga de lucrari de constructii.